Prezentarea subiectului operei
Primul volum, intitulat Ucenicia lui Ionuţ, are în centru o poveste despre dragoste şi prietenie. Ionuţ Jder, abia ieşit din copilărie (are 17 ani), se bucură de privilegiul de a fi chemat la Curte pentru a dobândi codul cavalerului medieval, împreună cu Alixăndrel-vodă, fiul lui Ştefan cel Mare. În scurt timp, eroul trăieşte prima lui dilemă morală; după ce prinţul îi încredinţează taina lui cea mare – iubirea pentru Nasta -, consfinţind astfel un legământ de prietenie cavalerească, Ionuţ află că există sentimente mai puternice decât orice jurământ de onoare.
Se îndrăgosteşte la rândul lui de aceeaşi fată şi are confirmarea că este cel preferat. Chinuit de alegerea pe care o are de făcut între iubire şi prietenia lui Alexăndrel, el îşi uită misiunea de viitor om al măriei sale. O întâmplare nefericită pune capăt primei lui experienţe mature; Nasta este răpită de tătari, iar prinţul se află în primejdie. Cu ajutorul lui Simion Jder, Alixăndrel este salvat, iar Ionuţ pleacă în căutarea Nastei, pe care însă n-o va mai găsi în viaţă.
Cel de-al II-lea volum, Izvorul Alb, urmăreşte frământările lui Ştefan cel Mare înainte de lupta de la Podul înalt. Voievodul are nevoie de o confirmare; de aceea porneşte în căutarea unui pustnic pentru a căpăta sfatul cel bun. Călătoria spre Izvorul Alb are funcţii iniţiatice; povestea despre destinul eremitului şi despre ultimul bour alb conferă operei un caracter fabulos. Sihastrul murise şi Ştefan se întoarce în cetate. Are un vis simbolic din care înţelege că trebuie să pornească război împotriva turcilor.
Oamenii măriei sale, ultimul volum, cuprinde pregătirile pentru marea luptă. Evenimentul istoric este dezvoltat în amănunte cotidiene, iar bătălia propriu-zisă este povestită într-un spaţiu restrâns. Comisul Manole şi fiul său Simion mor pe câmpul de luptă, iar călugărul Nicodim consemnează în ceaslov biruinţa lui Ştefan. Ionuţ, după ce săvârşeşte act de penitenţă la Sfântul Munte, se întoarce la Timiş, pentru a lua locul tatălui său, cel de comis al Timişului.
Romanul se desfăşoară pe mai multe planuri narative, marcate de aventuri, precum răpirea Maruşcăi şi eliberarea ei de către Simion, după o urmărire tensionată, de relatarea unor tradiţii medievale şi a vieţii de la curtea comisului. Scriitorul inserează de-a lungul operei scrisori de epocă, fragmente de cronică, producţiuni folclorice, episoade pitoreşti (ca cel despre hoţul Gogolea), sau elemente mitice (prezentarea starostelui Căliman), întregind impresia de frescă socială amănunţită şi pitorească
👀 Accesați linkul de mai jos pentru a viziona un scurt film 👇
https://prezi.com/07rhthikfmvu/fratii-jderi/
